Sute de oameni s-au strâns în fața Primăriei Capitalei și i-au cerut primarului general Nicușor Dan să se implice în acțiunea de salvare a suprafeței retrocedate din Parcul IOR.
Astăzi, aproximativ 5.000 de cetățeni au transmis un memoriu prin care îi solicită primarului general al Capitalei să promoveze fie un demers juridic legitim, înaintând în instanță o acțiune prin care să constate nulitatea absolută a Dispozițiilor Primarului General al Municipiului București nr. 4333/ 18.05.2005 și nr. 4334/18.05.2005, fie să susțină cererea de chemare în judecată formulată de Prefectul Municipiului București și înregistrată la Tribunalul București cu nr. 29957/3/2023.
„Sunt revoltată pentru că sunt bunică și mamă a trei copii. De 40 de ani locuiesc în acest cartier și acest parc constituie plămânii, oxigenul dacă vreți pentru copii, pentru bătrânii care locuiesc în acest cartier. Nu se poate.
Ceea ce s-a întâmplat este un dezastru atent și fără scrupule urmărit. Nu numai că s-a dat foc, dar s-au pus chimicale la rădăcinile copacilor. Am văzut copac care avea scris de o mămică: Nu mă omorî și pe mine ca pe ceilalți. Este sinistru acum în această bucată de parc. Au fost omorâți copacii și sunt copaci, să știți care au fost sădiți de copii, de școală, cu învățătorii lor și acum trec să vadă ce s-a întâmplat. E un deșert! Vrem parcul înapoi, vrem oaza de liniște, de bucurie și de lumină, de oxigen. O vrem înapoi”, a spus unul dintre protestatari.
Un alt protestatar a povestit cât de mult se implică cetățenii Sectorului 3 în această acțiune.
„Sunt în sectorul 3 din 1970. Am găsit parcul acolo. E adevărat, nu era amenjat pentru că pe vremea aceea nu aveam căldură, nu aveam apă în casă, apoi să avem amenajări. Noi am trăit, am copilărit în parcul acela. Ce s-a întâmplat după aceea, mafia care a fost și a retrocedat tot ce este în Sectorul 3 pentru această doamnă Cocoru. Nu știu de unde a avut atâta pământ. Noi vrem parcul înapoi. De aceea ne strângem în fiecare sâmbătă. În fiecare sâmbătă facem protest, poate ne bagă și pe noi în seamă cineva”, a mai spus un protestatar.
La protest au fost prezenţi primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Ţuţuianu, viceprimarul Sectorului 3, Elena Petrescu, consilieri generali sau locali ai PSD.
Robert Negoiță a subliniat că Primăria Sectorului 3 a făcut toate demersurile necesare pentru a rezolva această problemă.
„Mulțumesc tuturor celor care au răspuns apelului de a veni aici pentru a încerca să sensibilizăm pe cel care ar trebui să facă demersuri, pe care îl așteptăm de atâta timp. Noi, în Sectorul 3, ne-am străduit până acum și am făcut toate demersurile necesare. Din nefericire, până acum ne-am luptat cu toată lumea, inclusiv cu Primăria Generală, adică cu această instituție reprezentată de știți dumneavoastră, care este fix aici, că de aceea protestul se întâmplă aici, pentru că, repet, ne-am luptat inclusiv cu această instituție, care, în loc să lupte alături de noi pentru recuperarea parcului, a luptat împotriva noastră și este atât de regretabil și vreau să vă argumentez. Credeți-mă că eu n-am mai participat până acum la protest.
Este primul protest la care particip. Eu nu sunt o persoană care să mă exprim prea mult în public, care să fiu foarte negativist sau știu și eu, dar de data aceasta, chiar ne-a depășit răbdarea. A promis acum vreo șapte, opt luni de zile, 6 săptămâni. I-am adus și un calendar, o să-i dăm un calendar, o să-i dăm și un ceas să vadă că-i noiembrie. Au trecut de atunci opt luni de zile, de când a promis că în 6 săptămâni și nu se vede să facă ceva”, a precizat Robert Negoiță.
Secretarul general adjunct al Guvernului, Adrian Ţuţuianu, a explicat care sunt pașii pe care Primăriei Municipiului București ar trebui să-i facă în continuare.
„Singurul primar care a făcut un demers de recuperare a acestui parc este Robert Negoiță, în 2013. Litigiile s-au derulat din 2013 până în 2022. Concluzia instanței este următoarea: Primăria Sectorului 3 nu are calitate procesuală activă pentru că terenul se află în domeniul public al Municipiului București.
Ca urmare, instanța ne-a sugerat aproape expres: Primăria Municipiului București este cea îndreptățită să introducă o cerere în anulare. Este o nulitate absolută. Poate fi introdusă oricând. Acum, legat de mecanismul pe care îl are de parcurs Nicușor Dan sunt două aspecte: iese, radiază, achiesează, spun juriștii, la cererea făcută de prefect și atunci instanța va lua act de achesare și va putea pronunța o hotărâre; fie introduce dânsul în cerere, în constatarea unității absolute, eventual cu argumentele noastre și ale dânsului și cere retrocedarea, anularea dispoziției primarului din anul 2005, readucerea terenului în patrimoniul Primăriei Municipiului București, predarea lui către Primăria Sectorului 3, care are pregătit un proiect de reabilitare a acelei zone care trebuie redate cetățenilor”, a explicat Adrian Țuțuianu.
În urma protestului, primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a afirmat că nici primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, nici fostul primar general, Gabriela Firea, nu au venit cu dovezi că în zona retrocedată a fost parc.
„În anul 2019, în al doilea ciclu procesual al acestui litigiu în faţa Curţii de Apel Bucureşti s-a dispus o expertiză. Obiectul acelei expertize a fost să se stabilească dacă este parc sau nu este parc. Nici primarul Sectorului 3, nici primarul municipiului Bucureşti din 2019, Firea şi Negoiţă, nu au fost în stare să vină cu dovezi că acolo a fost un parc”, a precizat Nicușor Dan.
Parcul IOR a pierdut, în 2005, o suprafață de 12 hectare, cuprinsă între bulevardele Liviu Rebreanu, Nicolae Grigorescu, Constantin Brâncuși și malul lacului.
„Terenurile situate în Bucureşti, str. Liviu Rebreanu F.N sector 3, Lotul 71 – în suprafaţa de 112.399,19 mp și Lotul 16 – în suprafaţa de 10.127,43 mp au fost restituite în natură, pe vechiul amplasament, în proprietatea doamnei Maria COCORU în baza Dispoziţiei Primarului General – Adriean Videanu nr. 4333/18.05.2005, respectiv4334/18.05.2005″, se arăta într-un comunicat din 2013 al Primăriei Sectorului 3, care atunci a pus și panouri pe care scria că acolo este zonă retrocedată, după ce oamenii au reclamat gunoaiele adunate.
Primul proprietar, spune Pro TV, ar fi fost un bărbat care la acea vreme avea 91 de ani. La scurt timp, acesta i-a cedat drepturile litigioase Mariei Cocoru.
În 2005, în timpul mandatului primarului Adriean Videanu, s-a decis, în Comisia pentru Legea 10, condusă la acea vreme de viceprimarul Ludovic Orban, punerea în posesie cu cele 12 hectare de teren din Parcul IOR a Mariei Cocoru.
Ulterior, Primăria Sectorului 3 a cerut la Curtea de Apel București anularea titlului de proprietate şi punerea în posesie pentru cele 12 hectare retrocedate din Parcul IOR și a obținut câștig de cauză. Decizia a fost contestată de proprietara terenului, la instanța supremă, care a decis retrimiterea dosarului la Curtea de Apel, pentru rejudecare.
„După ce am recâștigat pe fond terenul, așa-zișii proprietari au contestat decizia. (…) Ieri, judecătorii Înaltei Curți au admis recursul celor două părți- așa-zișii proprietari și Primăria Generală – și au dispus rejudecarea cazului la Curtea de Apel”, scria primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, pe Facebook, în noiembrie 2020.
Gândul a aflat că Maria Cocoru este mătușa lui Petrică Băjenaru, un personaj mai puţin cunoscut, dar cu foarte mare greutate în domeniul retrocedărilor. Despre Petrică Băjenaru, Cancan scria în 2017 că ar deține 13 hectare din Parcul Titan și că fi fost implicat în tranzacţia Park Lake, din care ar fi obţinut 65 de milioane de euro. Mai mult, Băjenaru ar fi obţinut şi terenul pe care se află Şcoala Ilioara, pe care ar fi cerut la acel moment 25 de milioane de euro.
CITEȘTE ȘI: